meniu Ce Vrea Campania2.gif
 

Untitled Document
CE ESTE CORUPTIA

1. Definitia coruptiei
Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate, el se refera la relatiile dintre autoritati si cetateni si inseamna, de fapt, folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Pentru ca au realizat pericolul social al acestui tip de abuz si pentru a-l descuraja, legiuitorii au definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal.

2. Coruptia constituie infractiune
Faptele de coruptie sunt infractiuni si se sanctioneaza cu inchisoare. Faptele incriminate astfel de legislatia romana includ:
- darea si luarea de mita;
- traficul de influenta;
- primirea de foloase necuvenite;
- abuz in serviciu contra intereselor publice pentru obtinerea de beneficii personale.

3. Spaga sau Mita - o forma populara de coruptie
Luarea de mita este fapta oricarui functionar (in sens larg, de angajat in institutii publice) care
-pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori
-accepta promisiunea unor astfel de foloase sau
-nu o respinge
in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indepliniri.

Darea de mita este
- promisiunea
- oferirea sau
- darea de bani ori alte foloase unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes.

4. Traficul de influenta
Traficul de influenta este infractiunea prin care, o persoana denumita promitent, care
-are influenta sau
-lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public
pretinde bani sau alte foloase de la o persoana fizica sau juridica, pentru a-i rezolva o problema prin convingerea functionarului public sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

5. Primirea de foloase necuvenite
Primirea de foloase necuvenite este primirea de catre un functionar, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de serviciu.
Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita prin aceea ca foloasele se dau ulterior indepliniriii actului si nu au conditionat emiterea lui, fiind un spor nelegal la salariu pentru activitatea lui.

CE NU ESTE CORUPTIA

1. Bacsis
In cazul anumitor profesii liberale, in particular cele prin care se presteaza servicii direct clientilor (taximetristi, ospatari, frizeri etc) s-a incetatenit o cutuma: clientii platesc un surplus pentru serviciile prestate, in semn de multumire fata de calitatea serviciului. Desi practicienii in cauza pot abuza de aceasta cutuma favorabila, ea nu constituie coruptie.

2. Abuz administrativ
Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar abuzeaza de functia detinuta impotriva intereselor unei persoane fara ca fapta sa sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci abuz contra intereselor persoanei.

Numai abuzurile avand ca mobil satisfacerea unor interese personale constituie fapte de coruptie.

Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).

3. Neglijenta
Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar neglijeaza sarcinile de serviciu, prejudiciind o persoana, fara ca fapta acestuia sa aiba drept mobil obtinerea de beneficii personale nu constituie coruptie, ci neglijenta sau incapacitate administrativa.

Numai acele acte de neglijenta care au ca mobil satisfacerea unor interese private constituie fapte de coruptie.

Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala (inchisoare) si atrage pierderea unor drepturi civile, iar pentru neglijenta in serviciu sanctiunea legala este administrativa (avertizare, diminuarea salariului, suspendarea din functie etc).

4. Eroare in actul de justitie
Situatia in care un cetatean este nemultumit de hotararea data de instanta de judecata pentru ca o considera gresita (neitemeiata) sau pentru ca nu este conforma cu legea (ilegala) se numeste eroare judiciara.

Eroarea judiciara nu poate fi considerata un act de coruptie decat daca se pot prezenta indicii conform carora solutia eronata a fost motivata de obtinerea de beneficii personale de catre magistratul in cauza.

Eroarea judiciara se constata de catre Ministerul Justitiei si se sanctioneaza disciplinar de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

5. Incompetenta
Situatia in care un functionar public, oficial sau demnitar ocupa pozitii pentru care sunt subcalificati si nu isi pot aduce la indeplinire obligatiile – sarcinile conform cerintelor de competenta si profesionalism, reprezinta rezultatul incompetentei si nu rezultatul faptei de coruptie.

Esecul de a indeplini sarcinile datorita incompetentei nu constituie fapta de coruptie (ca rezultat al unui interes ascuns) sau abuz (ca rezultat al relei vointe).

Sanctiunea legala pentru o fapta de coruptie este penala iar petru incompetenta este administrativa.

MAREA SI MICA CORUPTIE

Transparency International propune trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:
1.pozitia pe care o ocupa faptuitorul in ierarhia institutiei respective (coruptia de la varf are un impact mai mare, pentru ca ofera un model de conduita, actiune sau poate constrange subordonatii)
2.valoarea obiectului faptei de coruptie (in cazul darii de mita, cuantumul mitei va fi mai mare pentru persoanele cu atributii de conducere sau control decat in cazul altor angajati, pentru ca deciziile acestora sunt de natura a crea avantaje sau dezavantaje mai mari, prin nerespectarea legii)
3.efectul sau impactul faptei de coruptie (contractarea ilicita a unei firme de iluminat poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu afecteaza decat pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente asemanatoare).

Sursa: Transparency International Romania

downloadeaza "Ce este si ce nu este spaga" (pdf)